- stârpí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. stârpésc, imperf. 3 sg. stârpeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. stârpeáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
stârpi — STÂRPÍ, stârpesc, vb. IV. 1. tranz. A face să dispară cu desăvârşire o specie de animale sau de plante (dăunătoare); a extermina. 2. tranz. A face să dispară (pentru totdeauna) un rău, un flagel. 3. intranz. şi refl. (Pop; despre femelele… … Dicționar Român
starpinti — starpìnti, ìna, ìno NdŽ, Als caus. starpti: Starpìnk, kolei prastarpinsi vaiką, t. y. augink, nevargink J … Dictionary of the Lithuanian Language
eradica — ERADICÁ, eradíc, vb. I. tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desfiinţa. – Din lat., it. eradicare. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 ERADICÁ vb. v. dezrădăcina, stârpi … Dicționar Român
extirpa — EXTIRPÁ, extírp, vb. I. tranz. 1. A scoate, a înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porţiune dintr un organ (bolnav); a exciza. 2. fig. A distruge complet; a nimici, a stârpi. [prez. ind. şi: extirpez] – Din fr. extirper, lat. exstirpare.… … Dicționar Român
deratiza — DERATIZÁ, deratizéz, vb. I. tranz. A stârpi şoarecii sau şobolanii prin otrăvire cu substanţe chimice sau prin culturi microbiene. – Din fr. dératiser. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 deratizá vb., ind. prez. 1 sg. deratizéz,… … Dicționar Român
extermina — EXTERMINÁ, extérmin, vb. I. tranz. A face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă. – Din fr. exterminer, lat. exterminare. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 EXTERMINÁ vb. v.… … Dicționar Român
tăia — TĂIÁ, tai, vb. I. I. tranz. A despărţi, a separa ceva în mai multe bucăţi, cu ajutorul unui obiect tăios. ♢ expr. A tăia nodul gordian = a găsi soluţia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situaţie încurcată. Poţi să tai lemne pe dânsul … Dicționar Român
dezrădăcina — DEZRĂDĂCINÁ, dezrădăcinez, vb. I. tranz. 1. A scoate o plantă din pământ cu rădăcină cu tot. 2. fig. A face să dispară cu desăvârşire o idee, o deprindere (rea); a stârpi. – Dez + rădăcină. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 A… … Dicționar Român
rădăcină — RĂDĂCÍNĂ, rădăcini, s.f. 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol şi îşi absoarbe substanţele hrănitoare; (pop.) parte a plantei aflată în pământ, indiferent de structura şi funcţiile pe care le are. ♢ Compus: (bot.)… … Dicționar Român
stârpire — STÂRPÍRE s.f. Acţiunea de a (se) stârpi şi rezultatul ei; stârpit. – v. stârpi. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 STÂRPÍRE s. 1. v. masacrare. 2. v. eradicare. 3. v. li chidare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român